Când spui „lapte”, cel mai probabil îți vine în minte o vacă. Cu puțin efort, îți vine în minte o mamă care alăptează. Și, oricât te-ai strădui, nu îți vine în minte că poți să scoți lapte din ... ! vegetale!

În consultațiile mele, mai ales cu părinții care au copii mai mari de 6 luni și care au probleme că nu iau în greutate corespunzător, îi sfătuiesc să ia în considerare laptele vegetal. Desigur că 9 din 10 părinți mă întreabă „Cum adică?” Nu pentru că nu știu ce e asta, cei mai mulți au auzit de lapte de migdale sau de lapte de soia, ci pentru că nu s-au gândit că ar putea să introducă asta în dieta copilașilor și mai ales pentru că nu știu de ce ar introduce laptele ăsta, când există laptele de vacă.

Beneficiile laptelui vegetal sunt cele pe care le aduce alimentul pe care îl storci până curge lapte ?, dar nu acesta e motivul principal pentru care vă sfătuiesc să introduceți în dieta voastră și a copiilor acest tip de lapte. Ci grija mea față de copiii care au alergie la proteina de lapte de vacă sau intoleranță la lactoză. Și care văd la alți copii că beau lapte sau că mănâncă lapte cu cereale sau tot felul de alte bunătăți din care ei nu pot mânca, „pentru că sunt făcute cu lapte”, iar ei nu pot. Ba da, și ei pot! Laptele vegetal este o variantă și de băut și de folosit în diverse preparate, astfel încât să le fie bine și copiilor cu sensibilitate la laptele animal.

Să faci lapte din nuci, semințe sau cereale e atât de ușor, că o să râzi de tine, că nu te-ai gândit la asta pănâ acum.

De ce ai nevoie:

• Nuci
• Apă
• Blender

Și

• 3 minute

Opțional:

• Sare
• Miere, ștevie, sirop de arțar
• Curmale
• Vanilie, cacao

Din ce pot să fac lapte?

Din oricare dintre cele de mai jos. Serios!

• Migdale (timp necesar pentru înmuiere/hidratare: 8-12 ore)
• Caju (2-3 ore)
• Macadamia (nu se înmoaie)
• Alune de pădure
• Nuci braziliene (nu se înmoaie)
• Nuci românești (4 ore)
• Ovăz (8 ore)
• Orez (9 ore)
• Quinoa (2 ore de înmuiere)
• Susan (8 ore; recomand din susan negru, e mult mai gustos decât cel din susan auriu): foarte bogat în calciu! Aproximativ 25 g de susan conțin aproape 1 g de calciu!
• Cânepă (nu se înmoaie)

Ce fac cu ele?

Le pui la înmuiat, conform cu timpii menționați de mine în parantezele de mai sus, din dreptul fiecărui aliment. Dar, mult mai simplu și pentru rezultate spectaculoase, lasă-le 24 de ore în apă. Într-un bol acoperit cu un prosop de bucătărie, în frigider sau la temperatura camerei, dacă nu depășește 22 de grade, că nu le punem la încălzit.

De ce să le înmoi?

Acesta e un capitol super important din bucătăria ta și viața ta de chef, așa că sunt onorată să îl pot împărtăși cu tine. Să hidratezi nucile, fasolea, cerealele, pseudocerealele este esențial. Pentru că ele conțin inhibitori de enzime, adică se împotrivesc digerării lor, odată ce ajung în corpul tău. De ce? Așa se apără ele de cine ar vrea să le mănânce. Corpul uman nu poate să producă toate enzimele necesare digestiei și pe termen lung, așa că e musai să îl sprijinim adăugând în dietă alimente care au enzime, cum ar fi papaya, ananasul sau nucile și semințele hidratate! Enzimele digestive ajută fix la ce le spune și numele: să digerăm mâncarea, astfel încât să beneficiem de nutrienți, să creștem, să ne dezvoltăm. Enzimele metabolice, altă familie de enzime, ajută toate procesele din organism care susțin viață. Inhibitorii de enzime împiedică toate beneficiile și acțiunile acestea, provocând dezechilibre nutritive și digestive.

Fitații sunt alt „balaur” care păzește cerealele. Nehidratate, cerealele sorb, smulg din organism calciu, magneziu, cupru, fier, zinc, ca să poată avea loc digestia. Îți recomand să și fermentezi un pic cerealele înainte de consum, adăugând în apă borș, lămâie, kefir sau oțet din cidru de mere, astfel încât să le potențezi efectele benefice. Nehidratate și consumate în mod constant (mai ales că noi le folosim aproape zilnic în dieta copiilor!) pot genera deficite serioase de calciu, demineralizare, sindromul colonului iritabil, stagnare în greutate. Glutenul și alte proteine dificil-de-digerat se „sparg” în componente mai mici și mai puțin agresive atunci când alimentele sunt hidratate în apa călduță sau fermentate.

Și acum ce fac?

După ce au făcut baie, clătește-le și pune-le în blender împreună cu apa. Ești la doar câteva secunde de un lapte proaspăt și atât de plin de nutrienți, că Popeye Marinarul o să se simtă un sfrijit pe lângă tine, cu tot cu spanacul lui.

Câtă apă?

Raportul e cam așa: la 1 ceașcă de aliment, 2 cești de apă.

Cât blenduiesc?

Cam 3 minute, fără să întrerupi.

Și acum ce mai fac?

Folosești un tifon sau un ciorap de damă, ca să strecori pulpa și să îți rămână laptele pur, curat, fin.

Nu curge lapte!

Asta înseamnă că nu ai muls o vacă în viață ta. Dacă ai fi muls-o, ai fi știut că nu iese lapte fără să mulgi. Fix asta trebuie să faci și cu punga asta plină cu alimentul pasat, ca să înceapă să curgă laptele. Ar trebui să faci cam 2 ceșcuțe de lapte din cantitățile menționate de mine mai sus.

Și cu ce a rămas ce fac?

Păstrează! Reciclează! Hrănește-te! Ce a rămas e plin de nutrienți, folosește-l în smoothie-uri, în budinci, în plăcinte, clătite, brioșe, blat de pizza.

Și cât pot să îl țin în frigider?

Între 3 și 5 zile.

Desigur că poți să cumperi laptele vegetal, în loc să îl faci în casă. Citește întotdeauna eticheta, ca să fii sigură că ingredientele sunt potrivite cu tine, cu ce îți dorești, cu ce vrei să te hrănești.

Atenție!

Acest articol nu vorbește despre înlocuirea laptelui de mamă sau de vacă cu lapte vegetal, ci, așa cum știți că predic eu mereu, despre o dietă diversificată.