Igiena orală începe chiar înainte de apariția primilor dinți ai copilului, respectiv a celor „de lapte”. Curățarea cavității bucale trebuie să fie un ritual, exact cum este și baia de seară. Astfel, gingiile bebelușului vor fi curățate folosindu-se un colț de prosop (sau orice alt material moale, dar curat!), pe care îl vei umezi, îl vei înfășura pe degetul arătător și cu care vei masa ușor gingiile. Operațiunea va fi efectuată cel puțin o dată pe zi, deși ideal este să fie repetată după fiecare alăptare sau masă solidă (după introducerea diversificării alimentației). După împlinirea vârstei de un an - când puiul cel mai probabil că are deja incisivii – degetul tău învelit în prosop poate fi înlocuit cu o periuță cu peri moi. De asemenea, se va folosi o pastă de dinți specială pentru copii.

Important este exercițiul

Când copilul a mai crescut, adică pe la vârsta de un an și jumătate – doi, e vremea să înceapă să învețe să se spele singur. Chiar dacă la început nu se va pricepe și nici nu va spăla dinții corect, important este să capete deprinderea. Căci, cu cât se va obișnui de mai devreme cu această operațiune, cu atât și-o va însuși mai bine. Pentru tot restul vieții.

Oferă-i posibilitatea să aleagă

Spălatul pe dinți nu este pentru copil o activitate neapărat distractivă. Cel puțin nu la început. Dar datoria părinților este să o facă să fie prin toate mijloacele pe care le găsesc. Unii copii pot fi încântați de modelul periuței. Una viu colorată, cu personaje de desene animate, va fi cu siguranță tentantă. La fel și paharul pentru apă. Implică-l pe cel mic atunci când le achiziționezi. Lasă-l să își aleagă el și periuța, și paharul. Va fi încântat. Și nu doar că va fi încântat, dar va avea mai multă „tragere de inimă” la spălatul pe dinți. Sigur că nu se va spăla bine. Dar lasă-l să o facă așa cum știe și poate el, iar la final desăvârșește tu „capodopera”. Sau invers: întâi îl speli tu temeinic, după care îl poți lăsa pe el să exerseze.

Pasta de dinți potrivită, la vârsta potrivită

În privința pastei de dinți folosite, până la vârsta de trei ani se recomandă folosirea uneia care nu conține fluor. De ce? Pentru că micuții încă nu înțeleg că pasta trebuie eliminată din gură și cel mai probabil că o înghit. Ingerarea unei cantități mari de fluor poate cauza fluoroza, care se manifestă prin modificări de culoare a dinților sau apariția de pete pe smalțul acestora.

Chiar și atunci când vârsta permite folosirea unei paste de dinți care conține fluor, este de preferat ca alegerea acesteia să fie făcută împreună cu pedodontul (medic dentist specializat în tratarea copiilor). Acesta va face recomandarea ținând cont de cantitatea de fluor existentă în diferitele sortimente de produs.

Trucuri care funcționează

• Dacă micuțul nu se arată dispus să accepte periuța de dinți, poți începe o „campanie”. Mai întâi arată-i cum se face, folosindu-te de o păpușă pe care mimezi spălatul pe dinți. Al doilea pas este să lași copilul să facă acest lucru. Într-un finl va fi curios să o facă pe pielea lui. Pardon, pe dinții lui.
• Nu îi pune pe periuță prea multă pastă de dinți, e suficientă o cantitate cât un bob de mazăre. Unii copii nu agreează spuma făcută de aceasta. Ori alegi o pastă care nu face spumă, ori te asiguri că cea pe care i-o oferi are o aromă preferată de copil.
• Amintește-ți să îl lauzi de fiecare dată când se spală pe dinți. Copiii au nevoie să fie încurajați și apreciați. Dacă îi satisfaci aceste nevoi, va fi motivat să repete experiența. Fie și numai de dragul laudelor.