Clar, marea problemă a mamelor care se află în prag de diversificare este să nu se înece copiii lor cu mâncarea asta nouă, solidă, atât de diferită de laptele pe care îl primesc de când s-au născut. Există câteva categorii:

• Mamele care au fost puse-în-temă legat de povestea asta cu înecul, dar nu știu exact ce să facă
• Mamele care nu știu nimic despre asta, nu își imaginează că pot păți așa ceva
• Mamele care știu inclusiv ce să facă, în caz că ar putea apărea un episod de acest gen

Tu în ce categorie te afli?

Eh, ține minte ce răspuns ai dat și o să vezi cum, la finalul acestui articol, îți dai seama că, de fapt, nu știai cele mai importante aspecte ale acestor situații care, da, apar adesea in viața familiilor cu copii în jurul vârstei de 6-9 luni.

Există 2 tipuri de înec. Și e foarte important să faci deosebirea între ele.

Gag și Înec

1. Ce înseamnă asta?

Gag = „Mama, vreau să scuip asta din gură.”

Înec = „Mama, nu pot să mai respir.”

2. Cum diferențiez înecul de reflexul de gag?

Gag = Copilul este înclinat către față.

Înec = Copilul este înclinat către spate.

3. Eu ce fac dacă pățește copilul meu așa ceva?

Gag = Mama nu trebuie să intervină neapărat.

Înec = Mama trebuie neapărat să intervină.

4. Și, concret, ce trebuie să fac eu ca să îl ajut, ca să îl salvez?

Gag = Dă-i să bea puțină apă, ca să își clătească gurița.

Înec = Acordă-i imediat primul ajutor în caz de înec. Mergeți pe youtube, dă o căutare după „Prim ajutor în caz de înec cu mâncare la bebeluși”, asigură-te că demonstrația e făcută de un cadru medical, paramedic, asistent ambulanță sau SMURD și vizionează acest filmuleț de mai multe ori. Sau mergi la un curs de prim ajutor, se organizează și gratuit în cele mai multe orașe din țară.

5. Trebuie să fac ceva ca să evit?

Gag = Nu, nu e nevoie să îți protejezi copilul de gag.

Înec = În mod cert, e nevoie să faci totul ca să nu mai treceți printr-un astfel de moment, ca să nu îi pui copilului viața în pericol.

6. După ce pățește așa ceva, continuăm cu mâncatul sau ne oprim?

Gag = Da, puteți continua, dacă și copilașul dorește.

Înec = Nu, preferabil să vă opriți din mîncat și să implici copilul într-o altă activitate, care știi că îi face plăcere.

7. Îi mai dau alimentul și altă dată, chiar dacă i-a provocat episodul acesta?

Gag = Da, clar, insistă, mai dă-i și mâine din alimentul care i-a provocat senzația de vomă, gurița trebuie să se obișnuiască cu noua textură.

Înec = Nu. Până nu identifici exact ce i-a provocat obstrucția căilor aeriene, nu îl mai expune, cel puțin pentru moment, la acel aliment, preparat în felul în care a fost mâncat de către copil.

8. Ce să îi dau mai degrabă alimente pasate sau alimente solide?

Gag = Mai degrabă, dă-i alimente solide. Dacă alegi o pară bio, curăță-i coaja. Coaja se poate lipi de cerul gurii și îi poate provoca senzația de vomă.

Înec = Orice. La piureuri pasate foarte fin, există risc de înec prin aspirație. La bucăți, când vorbim de un copilaș mai mic de 1 an, citește, te rog, despre baby-led weaning, autodiversificare, ca să știi exact ce alimente să eviți, ce alimente au risc sporit de înec. Morcovul crud, de exemplu, e total nepotrivit, NE(!)potrivit am zis, pentru copii la începutul relației lor cu hrana solidă. Pentru momentele în care le ies dințișorii, dă-i jucăriile special destinate, nu alimente cu care nu au mai intrat în contact și asupra cărora nu au control încă. Există un piure ecologic la Lidl - un Meniu Bio Spaghete Bolognese, de exemplu, care are o textură potrivită: nici pasat fin, nici solid în întregime, ci exact cum trebuie, pentru a îl face pe copil să inițieze mișcări de masticație, dar fără să presupună niciun risc de înec.

9. Diversificare clasică sau autodiversificare?

Gag = Nu contează, tot poate să facă gag. Gag-ul e un reflex pe care îl are omul ca să îl ajute să se protejeze în momentul în care întâlnește un aliment pe care nu îl cunoaște, dar, imediat după ce se obișnuiește cu el, gag-ul dispare.

Înec = Da, știu că aștepți să spun că autodiversificarea favorizează înecul, dar o să te dezamăgesc. Autodiversificarea este felul în care copiii mănâncă încă de la 6 luni, fără probleme. Autodiversificarea nu este o metodă inventată de cineva, ci o evidență observată în natură, uitându-ne la copii. Cărțile care vorbesc despre autodiversificare ne ajută să înțelegem care sunt alimentele cele mai potrivite pentru copilași la început, alimente cu textură moale, cum ar fi pară zemoasă, mango copt bine, caise, piersici bine coapte, banane, pepene verde, pepene galben.

Dacă, totuși, alegi diversificarea clasică, ai grijă să nu pui multă mâncare în linguriță și să nu i-o îndeși prea mult, prea adânc în guriță.

10. Crina, dacă ar fi să ne dai un singur sfat, ca să evităm momente de astea înspăimântătoare, care ar fi acela?

Gag = Repetă expunerea, ca să îl ajuți pe copil să se obișnuiască cu noua textură. Asigură-te că nu îi dai alimente cu coajă sau cu texturi foarte fibroase, ațoase, la începutul diversificării.

Înec = Întotdeauna asigură-te ca ai copilul într-o poziție verticală pe toată perioada mesei.

Copilul tău o să fie bine, nu o să pățească nimic, dacă te informezi constant din surse sigure, logice, științifice. Te îmbrățișez și îți mulțumesc că mănânci împreună cu mine!